Cum se ascunde SARS CoV-2?

SARS CoV-2: camuflarea perfectă

SARS CoV-2, camuflarea perfectă. O celulă infectată arată, în suprafața ei, în mod normal, stegulețe. Acestea sunt recunoscute de sistemul imunitar, iar celula infectată va fi distrusă. Virusul SARS CoV-2 reușește să se camufleze, iar celula infectată nu exprimă stegulețele roșii celulelor sistemului imunitar, care patrulează permanent.

Virusurile, celulele canceroase, poluarea. Legături cu sistemul imunitar

”Celulele infectate cu virusuri sau celulele neoplazice (canceroase) expun la suprafața lor molecule anti-genice virale sau neoplazice, un fel de stegulețe care vor fi recunoscute de sistemul imunitar”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu, Departamentul de Botanică şi Microbiologie al Facultății de Biologie, Universitatea București. ”Celulele infectate viral, care expun în suprafața lor molecule antigenice virale, vor fi recunoscute de limfocitele T citotoxice. Acestea produc un efect citotoxic. Omoară celula-țintă infectată!. Limfocitele (circulă în sânge) controlează în permanență suprafața tuturor celulelor. Și acolo unde găsesc un steguleț viral sau tumoral sau modificat chimic de către poluare spre exemplu, neutralizează toată celula”, explică prof. univ. dr. Grigore Mihăescu.

Poluantii crează modificări în structura unor proteine celulare, pe care celula le degradează și le elimină.

Celulele neoplazice (canceroase) expun de asemenea,  stegulețe tumorale, care vor fi recunoscute de sistemul imunitar. ” În cursul vieți, se apreciază că celule tumorale apar de cel puțin 8 ori, dar sistemul imunitar le dectează pentru că acestea arată, în suprafață,  molecule antigenice neoplazice. Dacă sistemul imunitar reușește să identifice și să distrugă celula anormală, ea nu o să se dividă anormal”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu. Tumorile apar însă când aceste celule nu sunt distruse de sistemul imunitar. Dintr-o celulă modificată anormal, adică celula-mamă canceroasă, apar apoi două celule-fiice și tot așa. Pe măsură ce sunt tot mai multe, nu mai pot fi distruse!

SARS CoV-2, camuflarea perfectă

Revenind la virusul SARS COV-2, acesta reușește să nu arate sistemului imunitar  stegulețe. În interiorul celulei infectate, virusul se învelește, intră în niște cisterne celulare. Nu se demască. Rămâne ascuns, până când e gata asamblat, matur, și gata să cotropească alte celule umane. În timpul acesta, celula infectată rămâne viabilă și produce virusul, fără să fie detectată de sistemul imunitar și omorâtă cu tot cu virus.

Așadar, virusul  SARS COV 2 intră în celulele pulmonare și se multiplică. Reușeste să se ascundă de sistemul imunitar uman o perioadă, timp în care invadează multe celule. Odată ce armata de aparare își dă seama cât de mulți inamici există în plamâni, invadează în forță țesutul pulmonar. Determină așa numita furtună citokine, adică o furtună de inflamație, în incercarea de a curăța celulele infectate de virus.

Pacienții considerați vindecați, o perioadă de cel puțin 2 săptămâni, e posibil să fie încă contagioși. De ce?  Celulele pulmonare se reînnoiesc la o lună de zile. Dacă o parte sunt infectate, abia când se distrug în mod normal ca să se reînnoiască, virusul va fi eliminat. ”

De ce tocmai SARS COv-2 a declanșat o pandemie? 

Acest virus are capacitatea de a se recombina cu genomul (informația genetică) a altor virusuri.  În natură, evenimentele de recombinare în acest mod sunt extrem de rare!”, explică prof. univ. dr. Grigore Mihăescu.

Pe Instagram clinica10.ro găsiți imaginile actuale din lumea medicală!

Foto: pixabay.com/ro

Consultant științific: Prof. univ. dr. Grigore Mihăescu este cadru didactic al Departamentului de Botanică şi Microbiologie al Facultății de Biologie a UB. Profesor titular al disciplinelor Microbiologie generală, Imunobiologie, Imunologie clinică și Virologie medicală, prof. Mihăescu este autorul a numeroase studii cunoscute la nivel internațional. Doctor în Științe Biologice, prof. Grigore Mihăescu are drept interese de cercetare studiul celulelor neurosecretoare ale nucleilor hipotalamici şi al reactivităţii splenice în condiţii experimentale, studiul intracţiunilor virus-celulă animală in vitro, obţinerea şi regenerarea protoplaştilor bacterieni, studiul procesului fixării biologice a N2 sau rolul opsoninelor în medierea interacţiunii unor bacterii patogene cu substratul celular sau studiul mecanismelor de rezistenţă bacteriană la acţiunea antibioticelor şi a unor Agenţi chimioterapeutici.

Leave a Reply

avatar
  Inscriete pt notificari  
Notify of