Obezitatea prăbușește sistemul imunitar

Obezitatea scade imunitatea

Obezitatea scade imunitatea. O stare permanentă de imunosupresie – în cazul persoanelor obeze, aceasta e concluzia medicilor, care au și un motiv . Inflamația țesutului adipos.

În cazul unui obez, inflamația țesutului adipos eliberează permanent inteleukine proinflamatorii. Aceastea au efect imunosupresor, adica distrug activitatea sistemului imunitar. Interleukina-6 este o proteină produsă de celulele imune ale organismului. Ajută la reglarea răspunsurilor imune, ceea ce face ca testul să fie util ca marker al activării sistemului imunitar.

Cum se diagnostichează obezitatea?

Obezitatea scade imunitatea. Obezitatea se diagnostichează după calcularea indicelui de masă corporală (IMC),  o mărime obținută prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii acelei persoane, exprimată în metri. Dacă IMC este mai mare de 30 kg/m2   vorbim despre obezitate. Calculează aici indicele de masă corporală.

Există două tipuri de obezitate:

  • obezitate abdominală (centrală) – vedem grăsime și sub piele, dar și printre organele interne
  • obezitate (ginoidă) – proponderent situată pe membrele inferioare

Obezitate abdominală este cea mai periculoasă

Obezitatea scade imunitatea. Cea mai periculoasă formă de obezitate este cea abdominală. Pentru că determină insulino-rezistența, fază premergătoare diabetului. Este, de asemenea, asociată cu creștere grăsimilor în sânge (dislipidemie), cu ateroscleroză, hipertensiune și cancer. Fumatul conduce la obezitate abdominală, proces reversibil după renunțarea la viciu. Obezitatea abdominală determină așa numitul sindrom metabolic, o combinație de afecțiuni care include diabet zaharat de tip 2, hiperternsiune arterială, colesterol sanguin crescut, nivelul crescut al trigliceridelor.

Când mâncarea înseamnă prea mult? 

În mod normal, organismul uman consumă calorii în repaos. Aceasta ca să bată inima, ca să funcționeze plămânii ori rinichii. Cu alte cuvinte, consumăm calorii când stăm. Energia necesară menținerii funcțiilor vitale se numește metabolism bazal. Calculează aici!

  • Metabolismul bazal reprezintă 60 – 75 % din cheltuiala energetică zilnică.
  • Valoarea metabolismului bazal la adultul normal este de 1 kcal/kg/oră, adică 1680 kcal pe zi pentru o greutate de 70 kg. O scădere minimă, în timp, a metabolismului bazal poate determina, pe termen lung, un câștig ponderal.
  • Procesarea alimentelor – cantitatea de energie necesară digestiei și absorbției alimentelor – reprezintă 10% din consumul energetic zilnic.

Cum scade metabolismul bazal? 

Pe măsură ce trece timpul, metabolismul bazal scade, adică nevoile energetice devin mai mici. 2-3% la fiecare decadă de vârstă. Cum traducem informația? Dacă la 20 de ani consumați 2000 de kilocalorii zilnic și acesta e normalul dumneavoastră, la 40 de ani, aceeași cantitate va conduce la depozite nedorite de grăsime! La 60 de ani, necesarul de calorii zilnic e și mai mic și trebuie să vi-l adaptați.

Haideți să facem un calcul:

  • La 20 de ani, aveți nevoie de 2000 de kcalorii/zilnic.
  • La 30 de ani, mai putin cu 2% înseamnă 2000-40= 1960 kcalorii/ zilnic
  • La 40 de ani, ma puțin cu 2% se calculează la valoarea de la 30 de ani. Scădeți încă 40 de kilocalorii, rămân 1900 de kilocalorii/zilnic.

Problema este că, la 40 de ani, dacă mâncați zilnic în plus cu doar 100 de kilocalorii, acestea se transformă rapid în grăsime!

Foto:  pixabay.com

 

 

 

 

 

Leave a Reply

avatar
  Inscriete pt notificari  
Notify of