Cum reacționează sistemul imunitar la virusuri?

Cum acționează sistemul imunitar?

Cum acționează sistemul imunitar? Cum ne apărăm de noul coronavirus? Haideți să înțelegem sistemul de apărare, ca să facem față avalanșelor de informații care conduc la panică.

Trăim în lumea microorganismelor. Sistemul imunitar uman analizează, chimic, toate informațiile care vin în apropierea noastră. Așa cum creierul analizează informațiile transmise de simțuri –  văz, auz, miros ori gust. Sistemul de apărare e activ în permanență, în orice zi. Odată ce apare un agresor, răspunul organismului include atât răspunsul sistemul imunitar nespecific (înnăscut), dar și un răspuns adaptativ, mai lent și mai țintit.

Cum acționează sistemul imunitar?

Pasul 1: Imunitatea nespecifică sau înnăscută 

Sistemul imunitar înnăscut include limfocitele NK (Natural Killer), celulele mastocite, eozinofilele, bazofilele, macrofagele, neutrofilele și celulele dendritice (sunt multe în plămân).  Aceste celule au mecanisme de lucru foarte diferite, dar toate pot elimina și/sau identifica agenți patogeni. Mecanismele imunității naturale sunt activate, prin prezența agenților patogeni, înainte ca organismul să poată dezvolta un răspuns imun specific față de aceștia (imunitate specifică).

Imunitatea nespecifică sau înnăscută depinde de: bariere anatomice, bariere fiziologice, mecanisme de fagocitoză și de bariere inflamatorii.

Barierele anatomice înseamnă: piele și mucoase (mucoasa respiratorie de exemplu)

Barierele fiziologice înseamnă:

  • temperatura (multe microorganisme nu supraviețuiesc sau nu suportă temperaturi ridicate)
  • nivelurile pH-ului (aciditatea gastrică este o barieră fiziologică în imunitatea înnăscută față de infecții, deoarece foarte puține microorganisme, odată ingerate, mai sunt capabile să supraviețuiască, datorită nivelurilor scăzute ale pH-ului din stomac)
  • factori solubili: proteine solubile de lizozimă, interferon și complement, care sunt capabile să se lege la celulele vecine și să stimuleze o stare de rezistență antivirală generalizată

Fagocitoza este ingestia specializată (celulele imunitare ”mănâncă” agresorii). Procesul de fagocitoză începe cu celulele imune specializate, numite macrofage, care luptă împotriva agenților patogeni. Macrofagele sunt celule care patrulează în corp prin fluxul sanguin, asigurându-se de absența agenților patogeni. Odată ce un agent patogen invadează organismul, macrofagele se deplasează în țesut pentru a-l înghiți și a-l digera, astfel distrugându-l. În plus, bazofilele sunt celule care secretă histamine, care le semnalează mai multor celule imune despre amenințare, în timp ce celulele Natural Killer T identifică celulele care nu seamănă cu celulele gazdă, și eliberează substanțe chimice, care descompun și distrug agenții patogeni.

Barierele inflamatorii sunt activate după semnalelor chimice, emise de celulele atacate de agentul patogen (virus).

Sistemul imunitar înnăscut intră în acțiune și în prezența COVID-19. Sistemul imunitar înnăscut poate să controleze anumite infecții, dar e limitat în modurile în care reacționează.

Cum acționează sistemul imunitar?

Pasul 2: Imunitatea specifică sau adaptivă, cunoscută și sub numele de imunitate dobândită

Reacționează specific și mult mai în forță. Ea poate fi obținută astfel:

  • într-o formă naturală și activă (când sistemul imunitar păstrează memoria bolilor anterioare). Nu e cazul cu noul coronavirus, pentru care nu avem informații anterioare.
  • o formă naturală pasivă (datorită anticorpilor pre-formați ai mamei, care transferă de asemenea imunitatea naturală dobândită sau imunitatea pasivă la nou-născuți)
  • artificial (prin administrarea de vaccinuri și seruri, numită și imunitate dobândită artificial).

Formele active de imunitate sunt de lungă durată, în special în cazurile de infecții clinice. Pe de altă parte, formele pasive de imunitate sunt de scurtă durată, deoarece anticorpii mor sau sunt eliminați din organism sub formă de proteine străine. Imunitatea artificială sau vaccinările pot provoca o imunitate care este de lungă durată, dar studiile au arătat că este posibil ca vaccinările să fie limitate în timp.

Există două tipuri de celule albe în sânge, cunoscute sub denumirea de limfocite, care sunt esențiale pentru răspunsul imun specific. Celulele albe din sânge sunt produse în măduva osoasă și se dezvoltă, ulterior, într-una din mai multe subcategorii. Cele mai frecvente sunt: limfocitele sunt celulele T și celulele B.

Strategii de luptă:

În prezența unui agent patogen, se activează țintit limfocitelor B și T. Acestea au două strategii: imunitatea prin sânge și imunitatea mediată de celule.

  1. În imunitatea umorală (prin sânge), primele care intervin sunt celulele B, care sunt activate să producă anticorpi pentru a elimina agenții infecțioși.
  2. În imunitate mediată de celule, celulele T sunt activate pentru a secreta molecule inflamatorii, citokinele, și pentru a le activa proprietățile citotoxice. Memoria (capacitatea de a răspunde mai rapid și mai eficient împotriva agenților infecțioși recunoscuți anterior)  este o trăsătură cheie a imunității specifice.

Celulele care alcătuiesc imunitatea specifică circulă în sânge, dar pot fi găsite și în organe: măduva osoasă, splina, timusul, ganglionii limfatici și amigdalele. Aceste procese apar și la interacțiunea cu noul coronavirus.

 

Sursa: Harvard Medical School

Foto: allinonemovie de la Pixabay

 

Leave a Reply

avatar
  Inscriete pt notificari  
Notify of